Atunci cand degusti un vin, este simplu: iti place sau nu iti place ce bei? Insa pentru specialistii care au adus la rangul de arta degustarea vinului, exista o metoda anume prin care poti sa descoperi secretele elixurului lui Bachus chiar inainte de a-l gusta. In articolul prezent vom descoperi tainele acestei tactici pe care, daca dorim, o putem practica apoi chiar si la noi acasa.
PRIVITI, MIROSITI, GUSTATI
Primul pas in deslusirea unui vin se intampla cu mult inainte de degustarea acestuia. Mai intai de toate, priviti culoarea acestuia; pentru a nu o denatura, incercati sa puneti paharul astfel incat fundalul sa fie alb si observati toate nuantele. Culoarea vinului va va spune multe despre ce urmeaza sa beti. Trebuie sa stiti inca de la inceput ca frumosul colorit al vinului este dat de membrana strugurilor. Cu cat acestia au stat mai mult la fermentat, cu atat contacul dintre lichidul propriu-zis si membrana fructului va fi mai lung, iar culoarea va iesi mai intensa. Aceasta membrana subtire poate da si un gust aparte bauturii pentru ca, in functie de soiul vitei de vie, ea poate avea gust de capsunica, de frag, poate fi mai dulce sau usor intepatoare.
Pentru vinurile albe, la inceput este indicat sa observam nuanta de galben. Daca este deschisa, luminoasa, iar bautura aproape incoloroa, putem vorbi despre un vin care a avut parte de un contact minimal cu membrana strugurelui alb, iar bautura are gust fresh, racoritor, in cazul in care galbenul este intunecat, de culoarea paielor, atunci putem afirma ca vinul este, probabil, imbatranit intr-un butoi de stejar.
In cazul vinului rosu urmam pasi asemanatori; daca nuanta este una roze, gustul bauturii va fi unul neintepator, placut, in timp ce, daca observam o culoare inchisa, un rosu aprins, intunecat, e de la sine inteles ca vinul va avea un gust tare, pe care il asemanam cu proteinele din carne - din acest motiv vinul rosu se consuma la fripturi. Cu cat culoarea este mai intensa, cu atat a stat bautura intr-un butoi de stejar, iar vinul a prins un gust usor amarui, taios. Pentru a observa mai bine vinurile, indiferent de culoarea acestora, incercati sa rotiti bautura in pahar, pentru a putea vedea intreaga paleta de nuante; pahar trebuie neaparat sa fie unul destinat acestei bauturi, plin, cu picior lung.
Atunci cand mirosim un vin trebuie sa ne adancim fata in mireasma acestuia, chiar daca ar putea parea ciudat. Inchideti ochii si inspirati. Daca simtiti miros de banane, de ananas sau pur si simplu vinul va dus cu gandul la o zi calda de vara, este foarte posibil sa mirositi un vin alb. Nu uitati ca nu exista mirosuri gresite si fiecare element olfactiv v-ar putea trimite cu gandul la podgoriile din care provine elixirul. In cazul unui vin rosu, mireasma seamana cu parfumul fructelor rosii, al cireselor, al murelor. Oricare ar fi mirosul la care face trimitere vinul trebuie sa stiti ca oamenii reusesc sa-si aduca aminte doar mirosurile pe care le-au mai simtiti; exista posibilitatea ca douazeci de oameni sa creada despre mirosul unui vin douazeci de lucruri diferite.
Acum ma am privit si am mirosit vinul, este timpul sa-l degustam si sa-i amiram savoarea. Prima inghititura este mai degraba o sorbitura; da, ati auzit bine - exact ca atunci cand erati mici si va prosteati. Odata ce vinul a atins papilele gustative, popositi si lasati-l pentru cateva secunde sa va inunde gura. Puteti sa va comportati ca atunci cand folositi apa de gura, dar nu este necesar. Daca in timp ce vinul va gadila simturile reusiti sa simtiti aceleasi arome pe care le-ati identificat atunci cand l-ati mirosit, inseamna ca bautura este una veritabila. Degustarea vinului este una completa!
DE UNDE VIN AROMELE VINURILOR?
Este posibil sa va fi intrebat, daca ati ajuns pana aici sau daca pur si simplu sunteti un bautor ocazional de vin, de ce aceasta bautura are atat de multe arome? De ce miroase a altceva decat a struguri? Ei bine, cu cat experimentati mai mult aceasta calatorie a vinului, cu atat mai des veti simti mirespe de vanilie, de anumite condimente, de fructe tropicale sau de briza a oceanului. Stim ca un fabricant de vin nu adauga acesti potentiatori de aroma si cu toate acestea...cum ajunge vinul sa aiba o astfel de tonalitate?
Strugurii sunt intradevar fructe impresionant de delicate. Fiecare decizie pe care un producator de vin o ia pe intreg parcursul procesului, de la locul din care au crescut strugurii si pana la momentul in care au fost "storsi", are un impact major asupra rezultatului final. O vorba a vinificatorilor este aceea ca un vin bun incepe inca din vie. Ingrijirea corespunzatoare a acesteia nu denota altceva decat un vin bun, calitativ. Atunci cand strugurii sunt in vie, au parte de primul lor contact cu multitudinea de elemente care va marca vinul si caracteristicile lui. Spre exemplu, foarte multe insecte sunt importante pentru struguri, insa nici unele nu sunt atat de importante precum albinele. In timp ce strugurii cresc, inconjurati de atat de multe plante si flori, albinele zboara si in jurul acestora "polenizandu-i", sau, mai corect spus, aducandu-i pe acestia in contact cu polenul lor a carui mireasma este abssorbita de strugurii copti; asa ajuns strugurii sa capete gusturi si savori difrite. Si alte elemente pot influenta gustul final al acestora; de pilda, in unele regiuni strugurii cresc pe stanci care inconjoara marea - de aici mirosul usor sarat pe care strugurii il capata atunci cand valurile marii lovesc tarmul stancos si imprastie in aer sarea; aerul salinizat este absorbit de fructele lui Bachus, multe dintre ele ajungand sa dea impresia degustatorilor ca se afla in fata marii, si nu in fata unui pahar cu vin. Dupa ce strugurii sunt culesi, acestia ajung in pivnitele in care vinificatorii decid cum vor fi zdrobiti, cat timp vor fi tinuti in butoaie si in ce fel de butoaie, dar si cat de mult va fi lasat vinul la fermentat. Tinand cont de toti acesti factori, ne putem da seama de cat de multa influenta are mediul asupra bauturii finale, dar si de cat de multe chimicale sunt introduse in aceasta. Daca atunci cand degustati un vin nu simtiti nicio aroma cunoscuta, naturala, va puteti gandi imediat la cat de precara este calitatea vinului pe care il aveti in fata.
Daca degusti impreuna cu prietenii, spuneti cu sinceritate ce simtiti atunci cand o faceti, nu va luati dupa ceilalti pentru ca este posibil sa percepeti gusturile diferit si sa nu aveti deloc o parere comuna despre vinul respectiv sau despre vinuri in general. Odata ce ati bifat toti acesti pasi este timpul sa va recompensati; vinul este de baut! - dar in mod responsabil, desigur!